Ambasador 2012

Domnul Mihai şi secundul său, domnul Gaby, par a fi cei mai simpatici recrutori, din câţi am văzut eu. Primul stă în spatele biroului, în timp ce celălalt, uşor cocoşat, s-a postat în dreapta mea, jucându-se cu un fel de palmtop cu mâner. Se vede că lucrează prea mult, pentru că amândoi au o culoare cam palidă, accentuată şi de orbitele adâncite. N-ar stica să se mai ducă pe la solar. Costumele albe au o croială ciudată, cu poalele hainei excesiv de lungi, despicate la spate. Chestie de gusturi. Interviul durează de câteva minute şi deja simt că o să câştig.

-Domnule Luci, ce v-a determinat să alegeţi firma noastră?

-Aaa…păi n-am ales-o eu, cred că mai degrabă destinul! Dumneavoastră m-aţi chemat la interviu! Mi-a plăcut numele firmei şi doresc să cunosc lume nouă, să călătoresc. N-am rezistat ispitei.

-Ce nu vă place la actualul loc de muncă, care sunt motivele pentru care doriţi să-l schimbaţi?

-Este o muncă relativ creativă, interesantă, dar nu am parte de recompensarea meritelor. De câte ori mă duc la negocieri, Directorul se uita la mine ca la unul cu coarne.

-Şi nu mai primiţi mărirea de salariu?

-Ba din contră, după ce discutăm de una de alta, îmi măreşte salariul cu minim 25%. Asta s-a întâmplat la toate locurile de muncă prin care am trecut!

-Trebuie să recunosc că aveţi un CV interesant; aţi schimbat 13 locuri de muncă în 13 ani, şi n-aţi absolvit nici un curs de perfecţionare. Care credeţi că este cheia succesului profesional?

-Convingerea că, în primul rând, trebuie să fii deschis la orice provocare. Să fii în stare să-ţi contopeşti scopurile personale cu cele ale firmei, să arzi orice…etapă care te-ar împiedica să-ţi atingi ţelul…

-Feliciăari! Domnule Luci am fi onoraţi să lucraţi pentru noi! De când credeţi că puteţi începe?

-Adevărat?! De poimâine!

-Păi perioada de preaviz…

-Nu-i nevoie, mâine intru în audienţă la Director şi cădem la pace, oameni suntem, nu?!

Domnul care mă intervievează schimbă o privire cu partenerul său:

-Domnule Luci, dumneavoastră sunteţi singurul din încăperea asta, noi suntem extratereştri!

Pentru prima dată de când am intrat  mă apucă o uşoară emoţie.

-Vorbiţi serios? Prima dată pe Pământ? Ah scuzaţi-mă, dumneavoastră puneţi întrebările aici, nu?!

-Până acum. De aici încolo puteţi pune ce întrebări doriţi! Ce vreţi să ştiţi?

-Vă place planeta mea? Ce ţări aţi vizitat? Ah ce prost sunt, aţi mâncat sarmale? Sunt nişte chestii din carne…

Cei doi se îmbrăţişează, bătându-se reciproc cu palmele pe spate. Jenaţi de privirea mea se desprind, iar asistentul îmi vorbeşte pentru prima oara:

-Domnule Luci, sunteţi noul Ambasador al Pământului! Consorţiul Celesta are onoarea să vă ureze prin mine, un călduros bun venit!

-Ambasador? Păi eu habar n-am de diplomaţie!

-Haideţi să lăsăm modestia, aţi întrecut cele mai mari speranţe ale noastre, sunteţi minunat! Celălalt aprobă din cap şi preia periatul:

-Stiţi cât am căutat pe cineva ca dumneavoastră? Toţi cei respinşi până acum, puneau întrebări idioate de genul: unde-i nava spaţială, de unde veniţi, vreţi să învadaţi Pământul? Şi tot aşa! Cu părere de rău, a trebuit să-i eliminăm!

-Cred că acum se oftică rău de tot, că au ratat o asemenea slujbă. Ce fraieri!

-Nici unul nu era ca dumneavoastră, sunteţi cel mai bun! Au meritat să dispară!

-Mulţumesc, tare poanta! Auzi, au dispărut toţi fraierii, şi am rămas doar eu!

-Vorbesc serios, au fost distruşi!

-Şi eu aş fi fost, dacă ratam interviul ăsta, şi cănd ma gândesc că ieri nu îndrăzneam să vin. Abia aştept să încep! Auziţi, soţia trebuie neapărat să mă însoţească la dineuri sau… Mi-ar place să apelez la servicii escort. Cred că fetele de la voi, sunt de o frumuseţe…nepământeană. Vai de mine, n-am frac!

Cei doi se îmbrăţişează din nou; mă apucă efuziunea şi mă ridic de pe scaun întinzând braţele către ei:

-Pot să vă strâng mâinile? Simt că o să avem o colaborare bestiala!

Domnul Gaby îl împinge în spate pe Mihai şi ridică palm-ul la ochi încercând să-mi încadreze figura! Eu mă opresc şi zâmbesc profesional.

-Sigur, o poză a acestei clipe, va fi o amintire grozavă! Facem şi una de grup?

Gaby îi smulge aparatul din mână şi îl aruncă pe birou. Îl priveşte reprobator apoi se aşează pe scaun.

-Haideţi să  trecem la detalii. Domnule Mihai, sper că ştiţi ce aveţi de făcut! Îl urmăreşte uşor iritat, cum părăseşte încăperea. Sper că nu v-aţi simţit ofensat de lipsa lui de politeţe! Este băiat bun dar se pripeşte; genul care trage repede sabia din teacă!

-Da de unde, nici eu nu mă pricep la chestiile astea digitale! Toate pozele mele ies, ba fără cap, ba cu ochii rosii! Mihai păleşte încă un pic, dar observându-mi zâmbetul nevinovat se adună rapid:

-Sunteţi foarte amabil, am făcut o alegere excelentă! Buun…să vă fac un rezumat al situaţiei din Celesta şi să vă prezint prerogativele. Nu ezitaţi să mă întrerupeţi când aveţi nelămuriri.

Dau din cap şi mă relaxez în fotoliu. Prezentarea începe să curgă simultan cu estomparea iluminatului. De pe birou se ridică un ecran strălucitor, fără nici o ramă.

– Consiliul Celesta, include până la mometul actual 230 de Organizaţii, care reprezintă 280 de Specii. Nivelele de organizare sunt structurate după mai multe criterii, dar principalele sunt Tehnologic si Clasa. Dupa Tehnologic, avem 12 Calatoare…

Tuşesc insistent.

-Putem să întrerupem câteva minute? Aş avea nevoie la toaletă!

Ecranul se stinge, iar domnul Gaby, uşor confuz mă insoţeşte până la uşa biroului.

-Mihai, ai grijă te rog ca domnul Luci să găsească toaleta!

Mă chinui secunde bune până reuşesc să urinez fără să scap un vânt, ca să nu-l jenez pe Mihai, care mă aşteaptă lângă o chiuvetă. Se uită aşa de insistent la mine, incât trec peste rezerve şi-l intreb:

-Sunteţi gay? Să ştiţi că nu mă deranjează, sunt un tip fără prejudecăţi, dar nu doream să fac o gafa.  Vroiam să vă îmbrăţişez pe amândoi, nu să  vă stric relţtia cu domnul Gaby!

Domnul Mihai izbucneste în ceva care s-ar putea numi râs dacă ar avea şi sonor. Faţa i se colorează în roz, o nuanţă mult mai frumoasă decât albul ăla trist. Mă conduce chicotind în birou, lăsându-mă să merg înaintea lui. Sper că se uită la fundul meu. Mă aşez pe fotoliu în timp ce el îi şopteşte lui Gaby  faza. Eu îmi şterg câţiva stropi de pe stofa neagră a pantalonului. Bag un deget în gura. Degetele îmi miros a sulf.

-Spuneam că avem 12 Călătoare, reîncepe Gaby ascuns vederii de lumina ecranului.

Iată pe ecran Organigrama, urmează lanţul decizional superior, începând cu Triumviratul, apoi eşaloanele secunde…

Tuşesc insistent.

-Da domule Luci, ce nelămuriri avţti?

-Subtitrare în engleză ceva, că la cuneiformă am chiulit!

-Scuze, am uitat că nu cunoaşteţi Celestala. Mihai, dă-i te rog o pereche de Troni!

Îmi pune ochelarii ajutându-mă să mi-i aşez mai bine. Simt o flamă care îmi prăjeste retina. În timp ce mă chinui să-mi recapăt vederea, neîndemanaticul domn îmi ia ochelarii.

-Îmi cer scuze, cred că s-au ars ca nu mai văd nimic…staţi puţin, că parcă înţeleg ceva…aha, aţi găsit subtitrarea în calculator!

-Mă bucur că suntţti atât de receptiv. Rămăsesem la…

-Haideţi domnu’ Gaby, săriţi peste prezentare! Pot să-ţi spun Gaby? Gabiţu tati dă-mi nişte materiale şi le citesc eu acasă. Mai bine descrie-mi fişa postului, ca să-mi omor nevasta cu noua mea titulatură!

-Eşti fenomenal Luci,  nici nu ştiam cum să abordez problema asta! Îţi dai seama că totul este confidenţial şi că…Extraordinară detaşare! Eşti născut Diplomat. Dacă elimini problema soţiei, din proprie initiativă, te pot trimite chiar mâine în prima misiune!

-Nu s-ar putea poimâine, că mâine am programare la stomatolog şi dimineaţa trebuie ăa-mi dau demisia de dincolo?!

-Sigur că se poate! Lăsând la o parte orice rezerve, pot să-ţi spun că Celesta are mari probleme cu concurenţa. Ca să fim lideri de piaţă trebuie să ajungem la lumile cu perspective înaintea lor. Diplomatul este cheia de boltă a noilor teritorii. Un Diplomat bun naşte curenţii de opinie favorabili nouă, schimbă concepţii şi guverne, naşte mişcări populare sau creează religii. Şi toate acestea datorită unor calităţi înăscute. Trainingul doar le evidenţiază. Cu puţină instruire, cu câteva modificări fizice superficiale şi cu mult suport tehnic, o să devii un ambasador perfect. După câte evaluez eu, ai putea să-ţi întreci predecesorii!

-Aha, deci nu sunt primul!

-Ba eşti primul după noua catalogare a Pământului la categoria Tehnologic. Ultimul a fost Ambasador acum foarte mulţi ani.

-Şi ce s-a întâmplat cu el?

-A fost ridicat la…alt rang. Acum este rândul tău! Eşti gata să profiţi de cea mai bună oportunitate din viaţa ta? Dacă da, haide să mergem până la Biroul Central

-Sunt gata, chiar dacă mă simt ca un copil în faţa magazinului cu dulciuri!

-După dumneavoastră, Domnule Ambasador! Astăzi veti semna pentru viitor!

Uşa sălii se deschide lăsându-mă să văd un interior luminat violent. Arunc o privire admirativă aparaturii sofisticate şi mă bat cu palma pe frunte.

-Aşteptaţi un moment, mi-am uitat telefonul dincolo şi trebuie să-i spun soţiei că întârzii.!

Demarez spre birou înainte ca cei doi să mă poată reţine. Îi aud alergând după mine, dar am un sprint bunicel.

Când ambii intră în birou, duc aparatul la ochi şi în timp ce apăs declanşatorul, le spun:

-Zâmbiţi îngeraşilor!!

Bliţul le înroşeşte ochii, capetele dispar cu câteva milisecunde înaintea trupurilor datorită gradienţilor termici şi spaţio-temporali. Bine că n-au închis uşa, că de la distanţa asta mă cam bronzam şi eu, în ciuda rezistenţei înnăscute.

Scot telefonul şi în timp ce sună, împrăştii cu piciorul, grămăjoarele de cenuşă de pe podea.

-Alo…auzi fă? Da fă, io sunt! Treci de împachetează-ţi boarfele, că am terminat treaba pe planeta asta puchinoasă!

Baritonul gutural zgâlţâie difuzorul cu frecvenţe pentru care nu a fost proiectat:

-Hai dă-te mare, i-ai prins drace?

-I-am făcut praf! Albituri asexuate nenorocite; de abia aşteptam să le plătesc poliţa pentru beleaua aia de acum două mii unşpe ani. Nu ne ia mai mult de un an să-i dăm în clocot.

– Auzi Luci, avem doi rockeri la cină. Ia zi, cum facem cu ei?!

-Eu îl vreau în sânge dragă Belze; pe al tău poţi să-l faci scrum!

 

Anunțuri

20 de gânduri despre „Ambasador 2012

  1. Pingback: polimedia.us/fain/

  2. Pingback: Ea « lunapatrata

  3. Aha, stati ca acus incarca bajatu’ blitzu. Am unu’ la 3.80 cu legaturi in stea :P!
    Hai la poze..
    Nu dati banii pe prostii faceti poze cu..dracii!

  4. Pingback: Detalii… « lunapatrata

  5. Pingback: BunDeCitit.ro

  6. Ce sa mai, ai talent ‘coana Mitzo’ ! 🙂 Talent zic , am citit pe nerasuflate si mai ca puteam vizualiza intreaga scena.
    Acu’…bag de seama ca-s avantajat, ca de cele mai multe ori numa’ eu fac poze 😀

    • Sinceră să fiu şi eu am râs de m-am tăvălit când am citit prima dată povestea. Aş vrea eu să mă laud cu ea, dar nu e meritul meu. Sub titlu ei scrie că e postată de Radu, de altfel şi autorul ei. 🙂
      În ce priveşte arta pozatului, uneori când mă uit în fotografiile tale chiar am impresia că pot fi acolo, în instantaneele luate de tine. Se simt toate, apa, pietrele, chiar şi vântul. Altfel, după poza pe care o ai în avatar crezi că mai ai nevoie să spui că faci şi poze? Eu te cred oricum….că eşti…. 😛 😛 😛

    • Eu nu am văzut şi probabil nici Radu. Dar mulţumesc pentru atenţie Ştefania. Am să parcurg eu odată textul şi am să-i fac corecturile de rigoare. Şi nu în ultimul rând, bine ai venit la noi!

Hai, dă-ţi şi tu cu părerea!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s