Duzină de cuvinte…pentru Ghiţă

Obicei de sărbători, cunoscut în orice sat
E să taie un purcel, taman de Sf. Ignat
P-ormă facem un ospăţ. I se zice la pomană,
Fiindcă dăm la un alai un şoric şi-un pic de slană.

Şi aşa făcui şi io când îl apucai pe Ghiţă,
Doborându-l la pământ, ca să-l retez de codiţă
În guiţăreli aprinse prin zăpada afânată,
Speriat de al meu satâr şi de focul sub găleată.

Dar nu calculai prea bine,că suinul îngrăşat,
Îngrozit de tăvăleală şi festinu’ apropiat,
A ghicit că-i el actorul care o să stea la masă
Nu pe scaun, ci-n platoul cu muştar şi carne grasă!

Mă privi direct în ochi, guiţând rău, cu obidă,
Ca un taur furios, în spectacol la coridă
Şi apoi o luă la goană, prin pătul după hambar,
Speriind vreo două gâşte şi găina din cuibar!

Cu năsucuri îngheţate, sus pe gard printre uluci,
Doi copii dau din mânuţe, ca-n spectacolul de bâlci.
Au obrajii rumeniţi de la gerul de Ningău
Şi fac zgomot în tandem, dându-se de ceasul rău!

Că ei îl iubesc pe Ghiţă, nichiperci în bătătură,
Că-i tovarăşul de joacă de fug toţi pe arătură
Şi pe întindere-n câmpie, ei se simt toţi împăraţi,
Doi copii şi un purcel, plus o raţă. Parcă-s fraţi!

Am lăsat jivina-n pace şi l-om duce sub şopron
L-am scăpat de data asta, dar îl tai la Sf. Ion
Şi-o să fac prăpăd atuncea, când pe paie îl dobor,
C-o să chem şi măcelarii. Fac pomană cu sobor!

Deocamdată doi copii, cu năsucurile-n vânt
Pun spirale de beteală şi îngână vesel cânt
Lângă bradul de la munte, care este cel mai mare.
L-a adus taicu’ aseară şi e făr’ de-asemănare!

Par dintr-o dimensiune de poveste, de crăciun,
Un băiat şi o fetiţă ce, în noaptea de Ajun,
Vor cânta colinde vechi, bucuroşi că vine moşul,
Dar veseli şi pentru Ghiţă, că pe masă stă cocoşul!

Nici vinul nu mai e acru, este limpede-n pahare,
Toată lumea-i primenită, că e mare sărbătoare;
Şi sclipeşte toată casa, de la hornul cu şuruburi
Până-n tinda de la poartă şi-n coteţele de scânduri.

Eu v-am spus azi o poveste, scrisă pe-o felicitare
Şi doar mi-am imaginat restul, ca din întâmplare,
Aducând din amintiri timpuri de odinioară
Când eram cu toţi copii, în colind, pe ulicioară.

Mai trebuie să spun că poezia face parte din jocul de cuvinte născocit de psi?

Anunțuri

54 de gânduri despre „Duzină de cuvinte…pentru Ghiţă

  1. Pingback: PĂPUŞA(actul II) « Almanahe's Weblog

  2. Pingback: Geneză cu 12 cuvinte impuse | VERONICISME

  3. Pingback: duzina de cuvinte – 14 – usi « Rokssana's Blog

  4. Pingback: psi-words » duzina de cuvinte- alegerea

  5. Pingback: Duzina de cuvinte – « Tiberiuorasanu's Blog

  6. Sa dai in porc cu-atata ura
    Sa il vrei mort in batatura
    Sa vrei sa-l mangai cu toporul
    Si nimeni sa nu-i duca dorul
    Imi pare sincer, lucru rau
    Si zamislit in gandul tau
    Arata precum un cosmar
    Cel 25 din calendar.
    Porcul este si el o viata
    Pe care tu, de dimineata
    Taman in ziua de Ignat
    Il vrei defunct, executat
    Iar carnea vrei s-o faci sorici
    Ca de, e porc si nu arici.
    Eu zic sa lasi porcii in pace
    Ca lumea-i rea si n-ai ce-i face
    Nu fi partas la genocid
    Si ti-as sopti asa…. timid
    Sa nu mai faci din porci carnati…
    Cat lumea-i plina de barbati.

    • Dar nu văzuşi, măi frăţioare
      Că rămăsăi cu ochii-n soare?
      Că doi copii cu nasu’ roşu
      Mă puseră să tai cocoşu?
      Să-l scape ei pe amărât
      Cu ochii mici şi negru rât,
      Că-l strigă Ghiţă, parcă-i frate!
      Şi gâştele le au surate!
      Aşa că m-am milit oleacă
      Şi pusei vin într-o bărdacă
      Că-mi vine să dispar în lume
      Că de Crăciun mâncăm legume!

      În ce priveşte ăl cârnat
      ce-l are orişice bărbat
      Mi-e milă sincer ca să-l tai
      Că e făcut doar ca să-l ai
      În stare crudă, mişcătoare
      Capabil să se umfle tare
      Şi nu să-l pui prăjit pe masă
      Să-l pape orice dubioasă 😀

      • îmi place carnea pe care-ai îndesat-o din condei,
        ai dat-o prin maşina comediei, ai împănat-o cu mujdei,
        chişca-i frecată cu mălai, gura s-o spurc îmi vine,
        dar pofta-mi e în cui, deşi atârnă grea, bălind…
        muşc însă mărul, fix cât să mi-o sting.

      • Eu toate astea le-am făcut
        Cu un gând bine cunoscut
        Să-mi fie masa mai bogată
        Că-i lume multă adunată
        Şi nu am oaspeţi oarecare
        Că-i blogosfera mult prea mare
        Da-s încântată că la mine
        Vin cei aleşi. Aşa ca tine! 🙂

    • Păi care Tibi, că io mă gândesc să vă pregătesc de ignat deja. Nişte prieteni taie deja azi un animal din ăsta şi cică tre’ musai să-l pomenim, altfel se amăreşte carnea în găleată 😀
      vai, vai, ce păcătoşi suntem!

  7. 🙂
    m-ai lăsat făr de cuvinte
    și-acu stau şi mă gândesc
    și îți spun că-n loc de linte
    tot cărniţă eu poftesc
    şi în sara de ajun,
    sară mândră şi frumoasă,
    aşteptând pe moş crăciun
    ghiţă va dansa pe masă.

    • Va pisico, ce tablou
      Cu cârnaţi prăjiţi şi-un ou
      Mămăligă de-a pripită
      Şi cu carne de pe plită.
      Dacă pui şi-o murătură
      Jur că parcă-mi plouă-n gură!
      Şi io, cică, acu’ postesc
      Dar simt că păcătuiesc
      Doar de mă simt ispitită
      C-un pic de carne prăjită!

      • şi va sta la ghiţă-n gură
        mândră poamă, murătură
        şi-om da roată pe la mese
        cu bucatele alese.
        ce tablou, ce poftă-n gând!
        şi îmi vine, pe cuvânt,
        să ghicesc în lintea-mi deasă:
        va veni moşul acasă?
        doişpe reni de prin cuvinte
        eu îţi spun de dinainte
        c-am să vin la uşa ta
        colindând colinda mea:
        miau şi miau, mândră domniţă
        aş pofti şi eu codiţă
        de la ghiţă!

      • Dacă vii mereu la mine
        Îţi promit, să ştii tu bine,
        C-o să fac mereu festin
        Cu bucate şi cu vin
        Ceva caş în mămăligă
        Şi-o pită pe tuturigă
        ciulama cu moi ciuperci
        şi plăcintă-n alivenci
        sărmăluţe cu smântână
        cu ardei iuţi pe la urmă
        Sos tartar la muşchi prăjit
        Ba şi-un chec mai rumenit.
        Dar acuma că e post,
        Mere coapte, că nu-i rost
        Să nu curgă balele
        că-nmoaie picioarele! 😛

  8. Superb: si textul si… tandemul!
    Mi-ai adus aminte de o experienta de Ignat pe care o voi scrie astazi!
    Daca am vreme o sa incerc si eu o viersuiala cu voi… dar nu promit! Azi am treaba si, culmea, ma tin bine pe picioare (!) asa ca… nu am nici o scuza! 🙂

      • 🙂 numai ca eu nu eram mica,eram deja fomeie maritata si nu stiam cum arata 🙂
        Asa ca tata mi-a pus-o in mana si a zis sa o tin pana ii taie ,,coada” sa mi-o arate.Iar cand plictisita,am intrebat..mi-a zis ca o tin deja in mana de o gramada de vreme.
        Iti dai seama ce show a fost acolo????

  9. Pingback: Duzină de cuvinte…pentru Ghiţă | Un blog de poveste | BunDeCitit.ro

  10. Pingback: DUZINA DE CUVINTE ” PRĂPĂD ” « Dictatura justitiei

  11. Pingback: Indiferenta | blog La Grig

  12. Pingback: Geneză cu 12 cuvinte impuse | VERONICISME

  13. Pingback: Duzina refolosită | VERONICISME

  14. Poem sublim. Care ne-asteapta sa-i fim hoti. Sa-l jefuim. Noi, noi, voi, voi, toti… toti. De unde rezulta ca tanti Mitzaa este unanista (l-a iertat pă Ghita, sacrificand cocosul). De aicia insa s-ar putea deduce si ca dânsa (slava Domnului) nu-i feminista ci feminina preferand de craciun compania cocusului (coq au vin) si nu a vreunui mizerabil porc. Din ne/fericire poemul, de o admirabila polivalenta, mai poate fi o ilustrare a faptului ca toti barbatii e porci si ca femeile au inima buna, capabile intotdeauna sa mai dea inca o sansa fiecarui porc. Asta in timp ce ele jumulesc si devoreaza la repezeala vreun cocos picat de fraier. Si pentru ca povestea se petrece de Craciun, din cand in cand, printre randuri se aud colinde. Ceea ce va doresc si d-voastra, martorilor acestui blog de poveste. %D%A

    • Doamne iartă-mă şi păzeşte-mă di păcătoşeniile carele le zisă musiu’ ista di dinsusu’ mieu, că io, fiinţă sensibiloasă şi naivă, nu-mi fu gându’ să păcătuiesc(ptiu, ptiu, ptiu, di trei ori, să-mi miroasă gura flori, că mi-s dinţii promoroacă di mentă şi busuioacă)şi că nici prin gând nu-mi trecu’, mie, să fiu amarnica păsăretului din bătătură jumulind cucoşu’ lăsând văduve cloţele şi că în gând şi faptă nu voii decât să nu-mi plângă copchii di mila guiţătorului carele mi-i supus în bătătură întomna ca un câne.
      Şi te mai rog, Doamne, nu lua aminte la vorbele spuse di berbantu’ cu pricina, că ştiut îi faptu’ că io, neam di neamu’ mieu, n-am vorbitără sau gânditără cu zavistie despre partea bărbăteacă cum că-i de porc, căci precum se ştie şi porcu care e de parte bărbătească, tot suflet e şi el, încaltea mai dihai precum cucoşu’ dat faptu că-i mult mai mare şi mai greu şi având şi căpăţâna mai mare are, deci, şi creier mai mult, decât cucoşu’ adică.
      Şi iartă-mă Doamne, că iar păcătuii în Post şi mă seduse gându’ numa’ la ăle dulci 😀 (Nu spui care :P)

  15. În ăst an nu mai crescui un Ghiță.
    Copiii mei să nu sughiță,
    Si de Craciun pe masă fie o jumară,
    Cu-n sac de plastic în plasuță, intru-n hală.

    Banuți aveam la portofel, vă zic,
    C-am dat la amanet un ghiul și un lănțic!
    Cum jumatati de porc stăteau suiți în cui,
    Luai două jumatati, parol vă spui!

    Ajung cu sacu-n spate apoi acasă
    Și deșertez jumățile pe masă.
    Le-așez frumos șoricile în sus
    Nu ziceți că atunci pe râs m-am pus?

    Veti crede ca olteanu’ e tampit
    De zice că-și luă porc… hermafrodit!
    Parol, vă jur, să nu mai port căciula:
    Jumate avea țâțe și-alta… ulă!

    Nu va mai spun ce-am ras mai frate,
    Caci capul pe o jumatate,
    Juma de limba avea mai draga,
    Si-alalta, nu va spun, una intreaga!

  16. Aşa deci, în primul rând omul a greşit că i-a dat nume animalului, în felul ăsta l-a „umanizat”. În spitale se întâmplă invers, pacientul nu are personalitate, nu are nume ci boala lui îl defineşte. „Mergi până la apendicita de la salonul 3 şi fă-i un calmant. Vezi şi ce tensiune are hernia din 4.”
    În al doilea rând, soarta lu Ghiţă e pecetluită oricum. E lanţul trofic. Cred. Dar vom trăi şi vom vedea. Cred că vei urmări îndeaproape soarta porcului Ghiţă şi că ne vei ţine la curent. De regulă porcii veritabili sunt norocoşi.

  17. ce obiceiuri criminale… de sfantul ignat… saracul…
    parca si acum, amintire din copilarie, aud vitatul si plansul porcilor in ajun de craciun…
    chiar imi era mila… si ma gandeam… ce diferenta intre craciun si paste… ca porcii asa mare galagie fac… pe cand mieii, nu spun nimic… si nimeni nu stie de masacrarea lor…
    dar… lasand la o parte povestea asta, despre mila de animale… versurile sunt super… pline de sare si piper… asa ca… la carnea lui ghita nu mai trebuie condimente…
    felicitari, pentru post…

  18. Ce sa zic Mitzo, urasc vegetarienii, pentru ca sunt un soi de oameni de o cruditate inimaginabila. Asa cum bine spui, porcul mai are o sansa sa fuga pe aratura, dar saraca salata, nu are nici cea mai mica sansa 😀

Hai, dă-ţi şi tu cu părerea!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s