Duzină de cuvinte…pe gânduri

Se strecură tiptil prin rondurile de flori, călcând pe iarba moale uşor, uşor până când ajunse în dreptul ferestrei. La ora asta ştia că o găseşte lenevind într-un somn adânc de după amiază.
O privi cum stătea ghemuită pe canapeaua de culoare albă. Nu putea să spună dacă era frumoasă sau nu. Cert este că se simţea atras de fiinţa ei. Ori de câte ori ea ieşea la plimbare simţea că inima îi bate puternic şi sângele îi alerga periculos prin vene, dar nu a reuşit vreodată să o abordeze în vreun fel. Nici nu prea avea cum, de fiecare dată nu ieşea afară pe porţile curţii decât însoţită de unul de ai casei.
Lângă canapea, pe o măsuţă stătea o farfuriuţă cu prăjiturele pudrate cu zahăr, probabil deja gustase una înainte de somn. Mustăci a zâmbet gândind la obiceiurile ei atât de burgheze.
Ah, numai de ar prinde-o odată singură. Ar muşca-o întâi de urechile ei mici şi atât de roz. Apoi ar tăvăli-o insultându-i originea. Numai aşa, cât să-i batjocorească ideile şi părerile ei cum că ar face parte din clasa nobilă şi să-i demonstreze prin forţă, dacă nu altminteri, că o poate avea în absolut orice zi, ori de câte ori îşi va dori, râzându-i în nas pentru fiecare din dăţile când ea îl privea de sus, dispreţuitoare, dându-şi ochii peste cap şi ridiculizându-l, mai ales, datorită faptului că lui nu i se puteau cunoaşte clar părinţii, considerat o corcitură printre semenii lui.
De fiecare dată când ea trecea prin dreptul lui, privirile ei, aruncate parcă în spirală deasupra lui, nu făceau decât să-l întărâte periculos. Ca şi când o făcea înadins.
O privea zăpăcit şi în acele momente ar fi vrut să nu mai fie însoţită, să poată să o apuce sălbatic şi să o devoreze înăbuşindu-şi un strigăt de victorie asupra ei.
O dată a reuşit să o privească direct în ochi. I-a aruncat o privire rece, aşa cum era obişnuit să arunce în stepă când era încolţit de caii sălbatici nechezând. Ea, cel mai probabil, i-a simţit toată cerbicia şi violenţa din ochi fiindcă ar fi putut să jure, din reacţia ei, că i-a ridicat tot părul de la rădăcină, zburlindu-il parcă.
Dacă putea să supună acele bestii înalte, putea să o supună şi pe ea, o fiinţă atât de fragilă şi de mică.
Ah! S-o tăvălească măcar cât să-i şteargă zâmbetul acela obraznic de pe botul mustăcios! Rupe-i-ar coada!

Scrierea face parte din jocul de cuvinte propus de distinsa psi (sper că nu te-au speriat gândurile javrei 😀 )

 S-au mai jucat cu aceleaşi cuvinte (bolduite) şi: psi, virus verbalis tibi,anacondele, eclipsa, redsky, cita, rokssana, carmen, abisuri, almanahe,grişka, sara, cristiangheorghe, vero, dictaturajustiţiei, agatha

Anunțuri

56 de gânduri despre „Duzină de cuvinte…pe gânduri

  1. Pingback: Duzina de cuvinte 3 – 2012 « Tiberiuorasanu's Blog

  2. Pingback: Duzina de cuvinte: fără titlu | Cioburi de chihlimbar

  3. Pingback: duzina de cuvinte – 18 – aberatii « Rokssana's Blog

  4. Pingback: Duzina de cuvinte: Fantana visata | Redsky2010's Blog

  5. Pingback: psi-words » duzina de cuvinte- libertate

  6. ‘aidi, bre, îi greu pentru mine să ţiu pasul cu atâta ‘telijanţă ! io vreau cuvinte simple, ca cum ar fi Ş proces-verbal, buletin, şpagă…atâta poci, nu te râde de mine !

    • aidi măi căpcă că io aş putea jura că-ţi râzi hâtru pe sub mustaţă de toate câtele se iecsistă pe lumile aistea 😛
      pariez şi că te-a pufnit râsul de ce sondaje m-am apucat şi că sigur ai şi tu câteva prin mintea-ţi destul de şugubueaţă

  7. am intuit că este vorba despre o pisică de la bun început. de fapt cred că ştii, vin la tine ca după prăjitură, pregătită de ceva savuros, ce ştiu dinainte că-mi va plăcea.
    dar… tot m-ai surprins! celălalt personaj era un… câţeeel? 😆
    cum o să reacţioneze psi? cu zâmbet mare… cum altfel? ţi-am mai spus că-mi place cum scrii şi nu e compliment.

    • de mult mă bătea gândul să scriu ceva despre ce cred eu că ar trece prin mintea unui căţel când vede o pisică. şi invers!
      căci nu pot să uit vremurile de odinioară când, copilă fiind în curtea bunicii mele, mereu vedeam războaiele mute duse între câinele de pază şi pisicuţa casei 😀
      adevărate spectacole de amuzament 😀 crede-mă niciodată nu aş fi putut să decid cine pe cine păcăleşte şi cine va fi învingătorul final al disputei pentru supremaţie :)))

  8. Pingback: duzina de cuvinte – Zbor

  9. Pingback: Invocare « Almanahe's Weblog

  10. Pingback: In spirala « Abisuri

    • Uh, acuma nici nu ştiu, să mă bucur fiindcă asta demonstrează că mă citeşti destul de mult încât ai ajuns să mă cunoşti, sau să mă îngrijorez gândindu-mă că trebuie să-mi îmbunătăţesc stilul 😛
      Ei, dar glumesc. Îmi pare bine că îţi place la mine 🙂

  11. ma asteptam sa citesc o poezie, dar m-ai surprins… m-am gandit ca e vorba despre o pisica de rasa si de un motan maidanez, dar… surpriza, era vorba de un caine 🙂
    mi-a placut foarte mult! 🙂

  12. Pingback: Duzina de cuvinte – Nechezaţi, nechezaţi, nechezaţi! « Mustăţi lungi, gheare lungi

  13. Pingback: Cutia cu Maimute » Blog Archive » Duzina de cuvinte – Te-am gasit

  14. Pingback: Duzina de cuvinte: Alchimiștii « My virtual Outback

  15. Pingback: Joc de 3 cu 12 cuvinte impuse | VERONICISME

  16. Ce câine! Nu mici amănunte picante mă fac ca s-o zic.

    Stai că m-aşez şi eu în culoare albă, de canapea, nu pe gânduri, filmul poveştii să-l văd.

    Să-l şi râd, că m-aştept. Şi-o prăjitură pudrată cu zahăr o să iau. Acuma, după ce le-am citit, calde, că ,pe urmă, prevăd că nu mai găsesc.

    Ce-nrudire, măi Miţo, câinele-ţi mai visează!  Păi, Jora i-ar fi fluturat codiţă pe la nas, de i-ar fi ieşit ochii cuţului, în spirală, din cap. cu globi oculari dintr-aceia, pe arc.

    Absolut nicio secundă nu i-ar fi tolerat grosolăniile şi apucăturile moştenite din  moşii-strămoşii sălbatici, de stepă, chiar dacă nelătrate.  Păi, fireşte că felina se uită la el, ca la un câine, nu te mira! Inima unei feline e sensibilă, nu şi-o dă ea aşa, la oricine, ca un os de ros. Măi ales că căţelu’(Jora m-a pus să cacofonez!) la ea s-a cam dat. Şi nu era bai, da’ s-a dat nechezând!

    Strigăt de victorie nu cred să aibă vreodată, da’ poa’ s-o mai strige:Victoria!

    (c-aşa se numeşte atunci când pisica îşi ţine coada stufoasă întreagă)

     

     

    Adânc rănită în simţuri şi pusă de zor pe strănut(e alergică la părul de câine) Jora mi-a zis să-ţi spun că “pe gânduri” poate să fie şi ea …Da’ curtea, curtea-îi plăcu’! Şi porţi(i)le de râs pe care i le servesc  la pa(r)chet, tăvălindu-mă evindent chiar şi eu.

     

    Absolut firesc, nici eu nu m-aşteptam la ceva plângăcios….

  17. Pingback: Duzina de cuvinte (15) – Întâmplare « BLOG D'AGATHA

  18. Pingback: DUZINA DE CUVINTE Poșeta Elenei « Dictatura justitiei

  19. Bună !
    La început mi-am zis că e o ea , cu două picioare, apoi o ea iapă … sau mă gândeam că poate fi o cățelușă dar o pisică și-un cățel .. niciodată. Tu ești scriitoare de romane polițiste de fapt ?
    Incognito ? Reperată urgent de..
    Mi-a plăcut.

  20. Buna buna…dar sigur ar fi mers sa bagi printre perversele ganduri ale cotarlei, ceva limbi sub coada, ceva muscaturi de gat…Si un scuipat intre ochi din partea gagicii.

    • Da chiar, mâţele dacă sunt supărate, după ce că zgârie mai şi scuipă. Aveam o siameză cu astfel de obiceiuri. De regulă, făcea aşa când o apucau crizele de gelozie. Nu aveam voie decât să o iubesc pe ea 😀

Hai, dă-ţi şi tu cu părerea!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s