Duzina de cuvinte… Nunta!

Nuntaşii jucau, mândri, o horă
Ţopăind din picioarele goale,
Chiuind, veseli, mai bine de-o oră
În jurul miresei ce plânge cu jale

Căci tac’su, azi, o mărită forţat
Şi-o dă pe unul bocciu şi borât,
Un cocon de ţigan, că-i bogat,
Cu dinţi auriţi şi cu suflet urât.

El are merţan din Paris şi o vilă
Şi-i place de fata lu’ Ion.
Ea n-are nimic, doar o silă
Pentru umflatul cu iz de patron.

O lacrimă-i cade lângă alta în poală,
Sclipind trist în şirag de mărgele,
Căci groaza o prinde când goală
Va fi prinsă în braţele lui cu putere.

Spre părinţi ea priveşte cu jalnice rugi
Şi-i vine să-şi iasă puternic din minţi,
Dar nu vede decât chipuri de slugi
Ce-au vândut-o pe-un pumn de arginţi.

Priveşte pe furiş la mire-n oglindă
Care suflă cu poftă din buzele groase;
Îi vine să-şi pună de gât juvăţu’ în tindă
Decât s-o pupe nemernicu’ ăla pe coapse.

Sau măcar să înghită sâmburi de crini
Şi să moară acum, otrăvită pe loc.
Să dispară-n pământ, să nu simtă ruşini
Că-i vândută ca vita la un joc de noroc.

Doar soacra îşi vântură fustele grele.
C-aseară dădu’ în cărţi şi-n ghioc
Pe bani prinşi cu plasturi de vrăjile rele
Să-şi vadă ficioru’ legat de noroc.

Se aruncă cu bani, ca-n destrăbălare!
În lăutarii cu ţambal şi cu scripcă
Şi ţuica curge pe gât ca la o distilare
Iar mai vesel ca toţi e mândru ginerică.

Un dinte-i luceşte în lampa de gaz
Zici că-i staniol de bomboană de pom
Nu ştie că la urmă va plânge-n necaz
Când mireasa-i furată de-un alt’ om.

Lângă gardul de lemn, ascuns după flori
Stă Mihu, prietenul ei dintr-a patra,
Ce i-a scris pagini întregi de scrisori
De pe când făcea armata la Piatra.

E negru la chip, de necaz şi durere
Că femeia iubită i-e luată pe bune
Şi inima-i bate cu nerv şi putere
Gândind să o fure şi să fugă în lume.

Nuntaşii sunt beţi de atâta băutură
Şi noaptea pe uliţă greu s-a lăsat
Un ginere-n colţ a făcut temperatură
Că mireasa-i fugită cu iubitul soldat!

Poezia e înscrisă în jocul lui psi din duzina de cuvinte de fiecare sâmbătă. Tot acolo, la psi, îi puteţi vedea şi pe ceilalţi participanţi.

Anunțuri

31 de gânduri despre „Duzina de cuvinte… Nunta!

  1. Pingback: Ne m’oubliez mye « Almanahe's Weblog

  2. aşa fată mireasă, bine că ai dat milităria jos din pod, i-ai arătat tu’ lu’ tac-tu şi lu mă-ta ce-i iubirea! adecătelea se poate şi cu un alb, negru de necaz, după caz, că unde-i iubire e şi plozi…mulţi! da’, vruţi! 🙂

  3. Pingback: Duzina de cuvinte – Test: Cum staţi cu imaginaţia? | Cioburi de chihlimbar

  4. m-am hotărât:devin sclavul tău…o să-ţi car ghiozdanul la cursuri, o să -ţi fac penele de cauciuc(înţelege-mă bine, nu o să ţi le „repar”), mă rog, văz io ce treburi mai ai pe-acolo…
    şi, să ştii , chiar dacă stau în Mărăşeşti, Vrancea, nu-s ţigan !!!

      • Păi parcă ziceai că vrei să fii sclavul meu. Pentru asta sunt buni sclavii, să-ţi aducă îngheţată, măi urâtule 😛 Io nu ştiu să fac decât clătite, lasagna, pizza şi ciorbă de burtă :)))
        Şi da, ai dreptate în ceea ce spui, păcat însă că mulţi dintre ei au rămas în stadiul de la 1859. Ca şi mulţi români, de altfel 😀

      • da, e clar… cu ciorba de burtă mă duci , pe jos, până unde vrei tu!
        dar, să nu uiţi, ca orice bărbat, pot să-mi satisfac singur, multe plăceri…inclusiv ciorba de burtă…nu te gândi aiurea !!!

      • Hai, nu mă-nebuni acilea! ia suflă-mi repede care este cel mai important ingredient al ciorbei de burtă, tocmai cel care îi dă gustul şi savoarea şi îi ridică şi nivelul proteic, ha?

      • Hmm, şi de ce crezi că m-aş fi gândit aiurea? Şi femeile sunt capabile să-şi satisfacă singure multe plăceri. Cum ar fi….shoppingul, de pildă…nu te gândi aiurea!!!

      • ai să râzi, toată supa e din os…
        cît despre shopping, slavă Domnului că vă puteţi satisface singure plăcerea asta !!! nu egzistă(era să scriu „există”, ptiu, ptiu, ptiu !)bărbat mai umilit decât ăla de tre’ să meargă după femeie, la cumpărături…

  5. Pingback: Duzina de cuvinte-Fluturele « Cataratorii

  6. Auzi, Miță, dar Mihu e doar cum îl alintă lumea ori îi numele din buletin? Că numele ăsta nu-mi inspiră deloc un bărbat capabil să fure pe cineva din mâna țiganilor din șatră. Dar, pe de altă parte, la asta-i bun amorul, scoate ce nu te aștepți din om. Chiar și din Mihu :))

    • Ei şi tu, Oamo, acuma. Tu crezi că şi Mihu e vre’un fiu din ăsta aşa de „indian”, de primeşte nume în funcţie de fapte? Adică nah, pot să înțeleg nume ca Mercedeza, Pardaillan, Diagrama, Portofel etc, dar asta știu că e valabil doar într-o anumită cultură, unde numele de Mihu (alint de la Mihaiu) chiar nu are nici o legătură 😀

Hai, dă-ţi şi tu cu părerea!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s