Sertarul cu bikini

În sertarul de lemn, dintr-un nuc,
Stau, aruncaţi, într-un fel hăbăuc,
Mulţimi de bikini, de diverse culori
Ce-şi doresc un şef, inedit, apriori.

E un miting azi, cu pretenţii şi urne de vot
Pentru cei care au ambiţii de lider chilot
Şi vor ca să iasă preşedinţi de partid
Tocmai chiloţii cu miros, puternic, fetid.

Într-un colţ se ceartă bikini din tul
Cu fund de mătase şi-un aer destul,
Folosiţi prin budoare, sunt deja cunoscuţi,
Dar au faima de a fi preaputernic limbuţi.

Mai sunt şi bikinii ce au doar o miză,
Ei vor un lider să-i scoată din criză,
Să nu-i mai bârfească iar lumea, în jur,
Că stau toată ziua şi-s rupţi chiar în cur.

Dintr-o parte şuşotesc, cu iz de tertip,
Habotnici, chiloţii cu formă de slip,
Fiindcă ei strâng, cu multă putere
Forme molatice, ce gem de durere.

Afaceriştii, boxeri cu accent politruc,
Eleganţi don-juani, fumând din trabuc,
Nu vor să mai ştie de nici o platformă
Afişând, în falset, o silă enormă.

Ar mai fi chiloţii de stânga modernă,
Dar s-au tras de fire ca tanga eternă,
Căzând în propria cursă a unei intrigi ce ţese
Şi la orice pas râmân prizonieri între fese.

Dintr-o dată, peste grupul atât de galant,
Se auzi o voce cu un timbru şarmant,
Ce veni c-o idee, perfect salvatoare,
Să se-aleagă un lider ce n-are culoare.

Un chilot din material egal, transparent,
Să arate la toţi ce-i ascuns, iminent,
Eventual de lungime perfectă, în jos,
Şi să nu le mai intre, perfid ca o lamă, la os.

Din păcate, acesta-i un vis, uşor, cam naiv
Nu poţi să conduci, fără a fi restrictiv.
Aşa c-au ales, ca lider, un chilot din bumbac
Că-i despot în miros şi-n vederi e opac.