Totdeauna lui Nea Ghiță
Ziua-i lunecă frumoasă
Pe-un gâtlej de Șliboviță
Stins de-un vin de Tămâioasă. 
Azi sunt Sfinții Mucenici
Iar paharu-i general
Plin de grade, mari sau mici,
C-are un obiectiv viral.
Fiindcă nu vrea să răcească,
Felu’ întâi îl dă pe-o Votcă
Înălbită de-o Fetească
Ce de-o oră stă la copcă.
După ce-și albi toți dinții,
Ghiță zise că-i păcat
De n-ascultă ce zic sfinții:
Deci, să guste și-un Muscat!
Însă inima-i mai cere
Un vin vechi, uitat de ani,
L-a dosit sub căpistere
Că-i Gordan de Drăgășani.
Eii, dar ceasu-i abia zece!
Când bei timpul trece lin.
Pauză de-o bere rece:
Chelner! Adă și-un Pelin!
Pe-o corabie de-ai fi
Ai simți vertij pe punte
Ori de bei fără a ști
Cum e Braghina de munte!
Ghiță n-are vreo carență,
E boier de când se știe:
Nu bea cu indiferență
Nici Rose-ul de câmpie.
Arcuit peste slăvină,
Părăsit de lăutari,
Simte o liniște deplină
Dup-o Grasă de Cotnari!
În triumf se-nchide noaptea,
Ivind zori de dimineață.
Ghiță a băut încaltea
Vreo cinci vedre de la gheață.
Însă tot uscat i-e gâtul,
E-un deșert la el în gură
Pătimind sfinții, urâtul,
După atâta beutură!
Post dedicat beţivilor cu har şi deplină cunoaştere a vinurilor de calitate
cu cele douăsprezece cuvinte s-au jucat şi alţi copii.
unde anume? în tabel la doamna psi 😀
Poza-i de pe net.
Un blog de poveste 
Îmi place ce temă ţi-ai ales, si-mi place şi poezia, e de nota 10 plus! 🙂
Mulţumesc. Mă mai râd şi eu 🙂
credeam că ai să dedici poemul celor care respectă cu sfințenie tradiția celor patruzeci de pahare și care abia așteaptă ziua de astăzi! 😆
D-apoi şi pentru aceia 😆
😆 au antrenament ei! n-o să-i doară capul!
Vinul băut cu plăcere
Nu îţi dă nici o durere 😆
Pingback: Duzina de cuvinte-Inima ca două aripi… | Cățărătorii
:)))) Se cunosc ei….
Dar vinul?
Pingback: Duzina de cuvinte – Orizont | Tiberiuorasanu's Blog
Greu m-am oprit din râs… 😆 Jos pălăria !
mulţumesc diana. şi dan 🙂
Mitzo, Mitzo din Obor, fie-ţi zilele cu spor, priceput la vinişor, nu-i beţiv ci, băutor 😛
bine-ai zis, măi Tibi, dragă
însă io cum sunt pe şagă
nu putui să mă abţin
să „stropesc” c-un pic de vin 😀
Superb ! Cum faci de gasesti asemenea rime ? Mie nu-mi ies si pace. SImpatic si subiectul, mi-a adus aminte de bunicu’ chit ca el nu se „incurca” cu d’alde vinuri , ramanea pe slibovita pana o dadea gata …
nici nu ştiu, mă gândesc la ceva şi încep să mă năvălească toate cuvintele, înghiontindu-mă şi înghesuindu-mă prin toată casa şi eu, fiindcă nu suport deranjul, trebuie să le prind şi să le închid, ordonate, în calculator 🙂
Dup-atatea paharele
Nu mai am nici o parere.
Zic, borand peste fustitza:
E misto, bre, Coana Mitza!:))
Spune-mi dacă şi tu bei
că mai sunt vreo două trei
păhărele cu palincă
ca să facem caterincă 🙂
Eu beau numai apa pura
Ca la noapte intru-n tura
O palinca daca-mi dai
Le cant plozilor din nai
Si in loc sa tai buricu’…
Il castrez pe ala micu’!:)
Pingback: Obiectiv | Almanahe
Bine ai asortat duzina cu sarbatoarea de astazi 😆
păi am zis că e păcat să las să treacă aşa ocazie 🙂
frumoasa poezie! 😀
(multumesc pentru portia de ras ;))
uite asta chiar îmi place. când îi fac pe alţii să râdă
Pingback: Duzina de cuvinte: obiectiv principal | Dia na's blog
Pingback: Întotdeauna timpul – duzina de cuvinte | innerspacejournal
Mai doamna, Ghitza ăsta a lu’ matale era apropitar sau ceva bre,că facui socoteala si modest de tot să fi fost personaju’ da’ tot se ducea intr-un 250-280 RON… Nu-i rau zic,pentru o transformare din manga in ranga la oras, mai cu seama cand te stii roman-verde,cheptos si falnic,beutor si degraba borâtor de zaibar acasa la tine-n beci.
Imi placu’ de cuvintele de pe masa,zici ca-i mis-en-place, sa mor io !
nea Ghiţă este un monşer, clar apropitar, clar de beci plin cu vinuri care mai de care
el nu borăşte că-i păcat de vin să-l arunce pe gaura canalului în miesme de burtă şi hârdău, el se drege când şi când după o reţetă proprie ce îl îmbie şi mai mult la beut 😀
domnu’ Ghiţă nu sughiţă,
dup-atâta Şliboviţă?
Pingback: Mărturisire « Dictatura justitiei
Uite așa am înțeles eu din povești c-ar fi fost unul dintre stămoșii mei. Și-a ajuns, bea doar băutură naturală nu cu termen de garanție, până pe la venerabila vârstă de 80 ani. 😆
D-apoi vinul e curativ…Io aşa ştiu 🙄
N-am numarat dar mi se pare, ca bauturile duzina sunt, si nu pahare!
Ei, dar cine oare bea o sticlă de vin dintr-un singur pahar? 😛
Spune repede: tu câte pahare ai băut? Şi cu ce?
Nici unul. Am baut berea direct din doza de aluminiu sperand sa fac Alzheimer ca sa scap de amintirea datoriilor la banca!
Aluminiu provoacă Parkinson, cică. Deci fii atent. Mai ales în anumite situaţii de maximă încordare în nimerirea ţelului propus
Am amețit numai citind versurile… nenea Ghiță are antrenament, nu gluma 😀
Înseamnă că nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost să stai la masă cu nea Ghiţă 😀
Eşti de groazã Mizzulico, cum mã faci sã scriu iar versuri,
Dar când vãd cum stai cu sfinţii, mã gândesc de n-ar fi bine
Sã-i întreb de sãnãtate ca sã nu sã simtã singuri!
Şi-am sã numãr 44, ca sã fie masa plinã
Patruzeci ori fi ei dragã, dar de ce sã-i ţin din numãr?
N-o fi bai de sunt mai mulţi, s-or mai pierde mai la urmã,
Ş-or rãmâne câţi anume se spune pe la Scripturã!
Mã gândesc de n-ar fi bine sã te premiem o ţârã
Cã frumos ai pus în versuri duzineala de la urmã!
Pentru mine singurul premiu este faptul că mă citiţi. Numai de asta ţin blogul.
Citim, citim cu mare placere!
Pingback: Duzina de cuvinte… Timpul meu | Dor De Dragoste
Frumos scrii, frumos citim. Multumesc pentru dedicatie :))
Măi dar nu am văzut pe nici un bărbat să-mi scrie care vin i-ar place din cele alese de mine.
Hotărât! Bărbații de azi nu mai beau deloc. Vin.
Ei bine uite:
Tamaioasa nu prea beau, mi se pare un vin de sarbatoare, e bun, dar nu de larg consum pentru mine. Nu pot sa-l beau mereu, impune o anumita stare si o anumita prestanta.
Feteasca neagra servesc destul de des, mi se pare un vin pe care poti sa-l bei oricand 🙂
Muscatul, alaturi de Grasa de Cotnari reprezinta doua vinuri de larg consum pentru mine. Nu speciale, dar un fel de bere. Le bei oricand cu placere. Vinuri ieftine si bune.
De Gordan si de Brachina nu am auzit sau nu am fost atent, desi se trag din broboanele de Dragasani, cred, ambele. Broboane iubite de mine.
Un Pelin bun si asa cum trebuie chiar nu am mai baut de mult, dar este un vin foarte bun, tot de sarbatoare l-as numi.
Rose-ul este acel vin pe care-l pot servi lejer in loc de apa. Evident, in ipostaza in care apa ar deveni un bun rar pe Pamant. Alaturi de Feteasca Neagra cred ca este cel mai baut vin de catre mine.
Daaaaa, și mie îmi place Feteasca Neagră. Și apropo de asta. Cu câțiva ani în urmă a trebuit să mă ocup de niște afaceri în zona Moldovei și cu această ocazie am cunoscut proprietarul unei crame din apropierea de Focșaniului. Cum relația de afaceri(fără legătură cu vinul) a mers ca unsă-și aici nu pot să nu-ți spun că am fost uimită și încântată de corectitudinea și simplitatea oamenilor de afaceri din acea zonă-ei bine, m-am trezit că de sărbătorile de iarnă din acel an primesc printr-un curier un butoiaș (deci pe bune că era un butoiaș 😆 ) cu vin Fetească Neagră. M-am îndrăgostit de-a binelea. :))
Și acum mai am butoiașul. Mi-am promis că într-o zi o să-i redau utilitatea specifică
Femeile de succes se tin ontotdeauna de promisiuni. Mai ales de cele facute pentru sine 😀
Ai uitat de BABANU. Cel mai recomandat pentru cand esti asistat social si vrei sa te boschetaresti in confortul propriei locuinte alaturi de cei dragi.
As gini eu insumi un catren pe tema lui BABANU dar e cam devreme pentru pornografia lirica la care m-ar purta pe mine mintea.
Nu-i nimic! Suflă-mi la ureche dacă ţi-e ruşine, promit să nu spun la nimeni 😉
O poezie de exceptie! Felicitari!
Eii, mulțumesc Nea Costache! Damful de la vinul meu cred acoperă până și mireasma usturoiului din leacul matale 😆
Bag seamă că n-ai reușit să-ți faci profil de gravatar 😛
Păi mai mult decît …SUPERB.!!!!!!!!.. nici nu știu ce s-ar potrivi mai bine.
Doar simplul fapt că poezia e citită şi este deja un compliment pentru mine.
Dragă Mițo, biciclist-o…(hâc), tare rău m-ai îmbătat…(hâc) ai turnat la kile-n mine..(hâc) și nimic nu am mâncat…(hâc) fă te rog,pustiu de bine și hrănește-mă pe blog (hâc) cu o zeamă dreasă sincer (hâc) cu smntână și cu borș…(hâc) iară eu drept mulțumire…(hâc) o să-mi cumpăr bicicletă, dar o vând pe-o plasticată și o litră de Noroc! Hâc!
Doamne sfinte, frățioare cine ești? Că râsei de mă spărsei 😆 😆 😆
Io mi-s Ghiță fată dragă, taman astăzi m-am trezit și-am citit aici la tine cine m-a temeinicit. Așadar de aici imboldul de a stoarce tot ce curge??? Nu știam de unde-mi vine să tot tor așa-n neștire!
Faine versurile tale!!!
Și-ale tale!
Am văzut la profilul tău de gravatar că-ți place să scrii epigrame, dar nu am văzut unde îți place să le scrii.
D-apoi dacă tot vorbim aceaași limbă, aia a versurilor șugubețe, nu-mi spui și mie cam pe unde lași urmele minții tale? 🙂
Să mă luminez și eu, adică.