Disputa

Pe strada mea, în cartier,
Stau în chirie două fete,
Dar şi un tip, un domn becher,
O florăreasă şi-un sticlete.

Becherul, un bărbat distins,
Am observat că-i cam zurliu,
Fiindcă-l văd cum, înadins,
Râde la fete şi-i zglobiu.

La cea roşcată merge joi
Să bea cafea şi-o apă rece,
Şi nici nu iese, mai apoi,
Decât pe vineri, pe la zece.

Bruneta însă, fiind focoasă,
Îl ţine închis la ea trei zile,
Că-i rea de gură şi geloasă
Şi jur că-l scoate din textile.

Sincer acum, vă spun şi vouă
O vorbă plină de-adevăr:
Că între două nu te plouă
Doar dacă nu se trag de păr!

Dar viaţa lui, de huzureală,
Părea acum să ia sfârşit,
Că-i greu să ţii la tăvăleală
Când toată ziua eşti mârlit.

Deci, trebuie acum să ştie
Clar şi decis, ce va să facă,
Pe care-o ţine de soţie
Şi care pleacă, supărată.

Dar crezi că treaba e uşoară,
S-alegi doar una din femei?
Pe cea brunetă? Pe cea sprinţară?
Nu s-ar putea să stea toţi trei?

Femeile când au văzut
Că se codeşte-n loc s-aleagă,
Lui, o surpriză i-au făcut
Ce-au judecat o zi întreagă:

Decât să stea să îşi dispute
Becherul, indecis cu ele,
Au preferat ca să se…mute.
Doar ele două…singurele!

.
.
Up-date
Dacă stai prea mult pe gânduri,
Sigur praful se alege,
Tot ce crezi că vei culege
Se va duce-n patru vânturi!

Morală semnată de Roxana
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

Pe ceilalți prieteni, poate mai talentați ca mine, cărora le-a plăcut să scrie pe tema Disputei îi găsiți în tabelul lui psi.