Azi e ziua noastră

romania_i_love_u[1]

Deja de aseară am pus drapelul meu din mătase la balcon. Am pus unul și la firmă. Sus de tot, să-l vadă cât mai mulți.
Nu e ostentație, este doar recunoașterea cu mândrie a ceea ce m-am născut și sînt. Româncă.

La mulți ani românilor!
La mulți ani România!

26 de gânduri despre „Azi e ziua noastră

      • Nu cred. Pe aleea de intrare există o străduță perpendiculară care are case pe un singur nivel, și pe stânga și pe dreapta. La multe din ele am văzut steaguri etalate. Unele sunt chiar înălțate deasupra gardurilor. Nu am văzut să fi fost vandalizat vreunul din ele. Sau poate că la noi pe stradă, patriotismul se manifestă mai pașnic așa.
        O fi din cauză că suntem olteni? 😛

      • Cred ca nu erau din matase. Ori poate ca matasea nu mai tenteaza. Altfel, cret ca toti romanii suntem la fel. Si, de cind cu politicile de repartitii, a mai scazut si puritatea etnica. Am cunoscut in studentie o olteanca studenta la Timisoara. Ramasese, in principal, olteanca, insa incepuse a vorbi limba „banateneasca”.

      • Atunci vă rog să mă iertați. Și eu la fel cred, că toți românii sunt la fel, indiferent de regiunea în care s-au născut.
        Dar am spus că vreau să mă iertați fiindcă nu știu de ce am avut impresia că mă luați un pic în balon fiindcă nu m-am rușinat cu ceea ce sunt.
        În zilele de azi este în trend să-ți scuipi pământul, să te dezici de origini, să te arăți scârbit dacă vezi pe stradă vreun copil fluturând un steguleț, sau să vandalizezi steagurile celor cărora li se pare o normalitate ca de ziua națională să se comporte așa cum s-ar comporta orice om conștient de originile sale.
        Am observat că pentru unii este o adevărată fală să iei drapelul și să te ștergi cu el în dos, arătându-ți cât mai fățiș organele peste care arunci cu nerușinare un simbol și să iei cât mai în derîdere pe cei care NU fac așa ceva, acuzându-i că sunt un fel de patriorzi și patrioazde.
        Probabil niște nefericiți care nu reușesc să-și depășească condițiile de mizerie.
        Sigur, asta am văzut doar pe internet. Prin casele oamenilor din realitatea înconjurătoare nu am văzut astfel de manifestări. După cum spuneam: lumea pe la noi pare destul de liniștită. Însă a fost o gratuitate din partea mea să fac diferențe.

    • mulțumesc, moșule. să-mi trăiești, că tare mi-era dor de matale.
      hai să te țuc pe barba albă. de crăciun îmi aduci și mie niscaiva cadouri? să-ți fac listuță?

  1. aduc mitzo, cum sa n-aduc! da ma stii doar ca-s cam ologit de sale si nu-mi sade bine mersu, asa ca sa fie d-asta cu e: e-mail, e-poveste, e-nasol…
    mmm… asta ultima poti s-o stergi ca tocmai vorbeam ca tu esti o optimista… 😉

  2. Pingback: Să dezgropăm puţin morţii! « Timpul rămas până la...

Hai, dă-ţi şi tu cu părerea!

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s