Evadarea

Gheorghe se-nsură flăcău,
Doar ce veni din armată.
Luă pe Leana lu’ Sabău,
Una ce fu măritată.

El era băiat sărman
Însă oacheș și voinic.
Ea, vădană de german,
Cu pământ și-un gater mic.

Târgul lui părea cinstit
Cumpărând pe tinerețe
Tot ce nu-i fu oferit
Dar voia la bătrânețe.

Că voia și el avere
Și să fie om cu stare,
Acu’ cât era-n putere
Dar cu vânt în buzunare.

Însă nu se socoti
Târgul când l-a încheiat,
Maștera îl păcăli
Când îl vruse de bărbat.

Astfel, după ce nunti
Cu alai lăutăresc,
Leana jugu’ i-l propti
Cu un gând diavolesc.

Ziua îl făcu argat,
Alergat pe bătătură.
Noaptea îl munci în pat
Ca pe-un cal pe arătură.

Nici duminica nu sta,
Că femeia nesătulă
Doar la Gheorghe se gândea
Și mândrețea lui de …sulă.

Că avea femeia găuri,
Trei la număr, și în toate
Vântul sufla ca în hăuri,
De zicea-i că-s destupate.

Drept urmare, bietu’ Ghiță
Muncea ca un apucat,
De-ajunse ca frunza-n viță
Din atâta astupat.

Dup-un an de-atâta muncă
Cu nevasta-i cea focoasă,
El e supt, strigoi în luncă,
Ea e grasă și frumoasă.
[…]
Gheorghe, Gheorghe, ce făcuși?
Te băgași singur la cușcă.
Tinerețea ți-o vânduși
Pentru una rea de muscă.

Dup-atâta slugăreală
Gheorghe nu a mai răbdat,
Și-a luat murgul de zăbală
Și de-acasă a plecat.
[…]
Ieri îl văzui la un târg
Ca geambaș de cal trăpaș,
Striga tare și cu sârg.
Cel mai falnic pe imaș!

Era iar, voinic bărbat,
Oacheș și cu brațe tari
Și-avea calfă un băiat,
Subțirel cu ochii mari,

Ce pe Gheorghe-l asculta
Ca pe-un sfânt căzut din cer
Și cu dragoste-l privea
Făloșit ca un boier.

Ca să vezi! În lumea asta,
Dacă sunt prea multe găuri,
Unii-și vor lăsa nevasta
Ca să umple alte…hăuri!

Au mai scris pe tema evadării și : psi, tibi, anacondele, cita, incognito, scorpio, dor,dictaturajustiției, gabriela