La plimbare

În orașul din câmpie,
Unde veacul mi-l fac eu,
Este multă gălăgie
Și-i aglomerat din greu.

Cum am chef de o plimbare,
Scot mașina din garaj
Și dau drumul, prin urmare,
La picior pe ambreiaj.

De cu seară m-am gândit
Cum să micșorez distanța,
Să nu mai merg ocolit
D-aci până la Constanța.

Însă nu plec singurică,
Că nu sunt nepăsătoare,
Iau vecinii și-o tușică
Să-i plimb și pe ei la mare.

Lângă mine, la șofer,
Fiindcă-i bine informat,
Stă Nicu de la parter
Că e bun de indicat.

Dar, cum e setos din fire,
Șoptit cere o favoare:
Damigeana de 5 kile
Să și-o țină la picioare.

Taina lui o știm, tot blocul:
De când l-a lăsat Gicuța
El îşi mai găsește locul
Doar de pupă-n bot sticluța.

Pe banchetă lângă noi,
C-am mașina spațioasă,
Iau pe Tică de la doi
Și pe Lili cea borțoasă.

Lângă ei bag pe tușica
Și pe unchiu’. Ăla breaz.
Bag cățelul și pisica
Și-o paporniță cu praz.

Tocmai când să dau la cheie
Îmi apare, cu sfială,
Gore și a lui femeie
C-o favoare specială:

Să-i duc grabnic pân’ la gară
C-au venit, mai de departe,
Socrii și-o vară primară
Și sunt pe peronul șapte.

Loc mai e, doar la picioare,
Să-i înghesui și pe ei,
Da’-i refuz că-s temătoare
Că m-apucă ceasul trei.

În sfârșit plecăm la drum,
Ca sardelele-n conservă,
Lăsând urme lungi de fum
Și o roată de rezervă.

Freamătul ce i-a cuprins
De excursia ad-hoc
Atmosfera le-a încins
Chiuind toți la un loc.

Nicu îngână o canțonetă,
Bucuros de zăibărel
Roșu pare, sub bonetă.
Cred că s-a îmbătat nițel.

Tușa a-nceput pe dată,
În triluri de păsări rare,
Ca măgarul din poiată,
Să ne facă o cântare.

Chiar și unchiul îi dă tonul,
Ca și când am fi pe-un deal.
Ține tactul și isonul,
Hohotind precum un cal.

Lili, parcă-i în căruță,
Mușcă veselă din praz,
Molfăind ca o văcuță
Doar să-mi facă în necaz.

Tică are fața albă
De vertij! Și-i rușinos.
Numai berea dintr-o halbă
Nu-l mai face așa sfios.

El ne cântă o populară,
Zici că e lovit de streche
Ca un popă de la țară
Cu potcapul pe-o ureche.

Nici nu vă mai povestesc
Cum pe drumurile-abrupte
Nicu-n damf de vin popesc
S-apleca să mă sărute!

Măi frățică ce făcui?
Că vrusei doar o plimbare
Și mi-e toată pofta-n cui
D-aci și până la mare!

Dar las că vă fac eu felul,
Fiindcă-n în gară la Pitești
Vă sui în tren cu nășelul
Iar eu fug la București!

S-au mai jucat prin duzina cuvintelor de azi, chiar pe blog la psi și : tibi, carmen pricop, vero , anacondele gară pentru doi, dictatura justiţiei, dor, scorpio
Poza e luată de pe net